Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva
 

(14 octombrie)

Acatistul Cuvioasei Maicii Noastre Parascheva

  

 

„ Sufletele  drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu
... drepţii în veci vor fi vii şi sufletul lor nemuritor ...”
(Înţelepciunea lui Solomon cap. III, 1; IV, 7-15)
Cuvioasa Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia, aproape de Constantinopol, pe la anul 1025 şi a trăit pe vremea când s-a produs depărţirea dintre Biserica Apusului şi Biserica Răsăritului (anul 1054). Sfânta Parascheva fâcea parte dintr-o familie cu părinţi bine crednicioşi şi de neam bun. Ea avea un frate mai mare, pe nume Eftimie, care a intrat de tânăr în viaţa monahală. Mai târziu, pentru sfinţenia vieţii lui acesta va ajunge episcop al Matidiei.

   
      La vârsta de 15 ani, Fericita Parascheva, a intrat în mănăstirea de fecioare din cetatea Heracleea Pontului. Încă din copilărie, Sfânta Parascheva s-a deprins cu rugăciunea, postul, milostenia şi cu alte fapte creştineşti. De multe ori îşi schimba hainele ei bune cu cele ale săracilor, iar când ajungea acasă, primea mustrări şi bătăi de la părinţi. Auzind odată în biserică,citindu-se din Evanghelia după Sfântul Marcu: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi sa-Mi urmeze Mie ...” (Marcu 8,34), Sfânta Parascheva a înţeles că aceste cuvinte îi sunt adresate ei, hotărându-se să-L urmeze pe Mântuitorul. La vârsta de 18 ani, citeşte cu mare interes Vieţile Sfinţilor rămânând impresionată de viaţa Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina. Tatăl Cuvioasei Parascheva a hotărât să o mărite cu un tânăr de neam şi, cu toate că Sfânta s-a împotrivit, a rămas neînduplecat. În noaptea nunţii, tânăra Parascheva împarte hainele scumpe de mireasă celor săraci şi, împreună cu un grup de credincioşi,tineri şi tinere,părăseşte Epivatul, pornind cu o barcă spre cetatea Constantinopolului. Acolo urmează şcolile înalte ale capitalei bizantine.

   Pe la vârsta de 20 de ani, Parascheva merge să se închine la Mormântul  Domnului, stabilindu-se la o mănăstire de pustnice de pe valea Iordanului. La vârsta de 25 de ani, primind poruncă de la îngerul Domnului se întoarce în patria natală, nevoindu-se timp de doi de ani lângă biserica satului Epivat, rămânând necunoscută pentru locuitori. Când avea  27 de ani, Cuvioasa şi-a dat sufletul în mâinile Domnului, fiind îmormântată aproape de malul mării lângă biserică. După mulţi ani, murind un om plin de păcate şi fiind îngropat peste trupul Cuvioasei, Sfânta Parascheva s-a arătat în mai multe vedenii slujitorilor bisericeşti poruncindu-le să mute trupul celui plin de păcate de lângă sfintele ei moaşte. Descoperind trupul Sfintei Parascheva întreg şi bine mirositor, locuitorii l-au depus într-o racla în biserica satului. Mai târziu, Sfintele Moaşte au fost mutate la Târnovo, capitala Imperiului Româno-Bulgar, în timpul domniei Asăneştilor. Mai târziu, din cauza turcilor, Sfintele Moaşte au fost strămutate în mai multe locuri: Ţara Românească, Serbia, de unde au ajuns la Constantinopol, fiind depuse în biserica patriarhală, în timpul sultanului Selim II.
   Venind pe tronul Moldovei Vasile Lupu Voievod, a achitat toate datoriile pe care patriarhii de Constantinopol şi Ierusalim le aveau faţă de turci pe mai mulţi ani, primind ca semn de recunoştinţă din partea Patriarhiei Ecumenice Moaştele Sfinte pe care le-a adus în Moldova, la Iaşi, în anul 1641, depunându-le cu mare evlavie la mănăstirea Sfinţilor Trei Ierarhi, ctitoria sa. Astăzi, Moaştele Sfintei Parascheva se află în Catedrala mitropolitană din Iaşi.

         Cuvioasa Maică Parascheva, numită şi „Noua Paraschevă”, iar în popor „Sfânta Vineri”, este prăznuită la 14 octombrie, când Sfintele Moaşte făcătoare de minuni sunt scoase în procesiune, spre închinarea miilor de credincioşi din întreaga ţară.

 

                  Neli Mihail